237 Port mereu frumusețea lui Dumnezeu în gând
1 O, Dumnezeule! Ești smerit și ascuns în trup, ești condamnat și defăimat de oameni, înduri orice umilință, însă continui să exprimi adevărul ca să mântui omenirea – Îți verși sângele inimii ca să-i dai omului toată iubirea Ta. Cuvintele Tale sunt toate adevărul și viața, ne curățesc și ne schimbă în fiecare zi. Trăindu-Ți cuvintele, vedem atât de mult din iubirea Ta. O, Dumnezeule! Îți port mereu frumusețea în gând.
2 Trecând prin judecata Ta, Ți-am simțit iubirea. Fiecare cuvânt al judecății Tale e ca o sabie ascuțită care-mi taie natura, așa că n-am unde să mă ascund. Sunt plin de o fire satanică și nu am umanitate. În sfârșit mi-am văzut adevărata față. Firea Ta dreaptă mi-a fost dezvăluită; acum mă urăsc și m-am căit cu adevărat. O, Dumnezeule! Îți port mereu frumusețea în gând.
3 Judecata Ta m-a mântuit, duritatea cuvintelor Tale Îți ascunde sincerele intenții, dar, agățându-mă de noțiunile mele, nu m-am supus deloc. Ba chiar m-am pierdut în disperare, neînțelegându-Te și plângându-mă de Tine. Cuvintele Tale m-au alinat și m-au încurajat de fiecare dată, permițându-mi să scap de negativitate și slăbiciune. Am văzut ce fire binevoitoare și minunată ai. O, Dumnezeule! Îți port mereu frumusețea în gând.
4 Cuvintele Tale mă călăuzesc peste necazuri. În fiecare zi mă tem să nu fiu închis de acești diavoli; Tu mă ajuți să-mi șterg lacrimile de tristețe, iar aceste nopți chinuitoare nu mai sunt atât de lungi. Cu iubirea Ta alături de mine, devin mai încrezător. Prin încercări și rafinare am murit și-am renăscut, am înțeles adevărul și am scăpat de influența Satanei. O, Dumnezeule! Îți port mereu frumusețea în gând. Te voi iubi pe veci și-Ți voi sta tot timpul alături.
